Kinetoterapie

  1. analiza abilităţii gestuale în scop terapeutic ( conduite motorii la nou-născut şi la sugar; reflexele primare, reacţiile posturale, reacţiile de târâre şi de întoarcere);
  2. urmărirea evoluţiei conduitelor motorii ale copilului mic: stadiul compensaţiilor posturale, al reacţiilor de balansare a membrelor, al reacţiilor de păşire, al reacţiilor de săltare, al reacţiilor de echilibrare/de prevenire a căderilor;
  3. utilizarea unor tehnici de stimulare; asigurarea progresiei în dificultate;
    utilizarea unor exerciţii terapeutice sportive ( alegerea exerciţiilor în funcţie de scopurile urmărite):
  4. sporturi de îndemânare ( tenis de masă – în fotoliu rulant sau în picioare; popice);
  5. sporturi de echilibrare: ciclism;
  6. sporturi de locomoţie: marş, curse atletice, ciclism;
  7. sporturi cu balonul rotund: fotbal, baschet;
  8. sporturi de forţă: ridicarea halterelor din poziţia culcat, aruncarea greutăţii, gimnastică.
  9. creşterea forţei musculare ( stabilirea unui indice de referinţă, creşterea variind în funcţie  de sex, vârstă şi muşchiul sau grupa musulară vizată);
  10. exerciţii terapeutice de readaptare la efort.

RONET